17/03/2017
În atenţia MDRAPFE,
- Opinii şi propuneri în cadrul dezbaterii publice privind următorul act normativ Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.
Subsemnaţii, GEORGETA ADAM, scriitoare şi jurnalistă, domiciliată în Bucureşti,
şi IOAN-GHEORGHE ADAM , scriitor şi jurnalist,
dorim să ne exprimăm opiniile în cadrul dezbaterii publice privind următorul act normativ Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.
1. Considerăm oportună această Lege, care ar putea debloca actuala situaţie cu potential ridicat de risc pentru zeci de mii de proprietari. Insă, având în vedere relevanţa socială a acestui act normativ, credem că modalitatea de organizare a consultării publice este deficitară, prea scurtă; noi înşine am aflat doar datorită media audiovizuală. Numai 10 zile sunt insuficiente pentru o dezbatere publică amânată vreme de 27 de ani! Timpul scurt, de doar 10 zile, nu dă locatarilor din aceste spaţii cu grad 1 de risc seismic posibilitatea de a participa la dezbateri. Mulţi dintre aceştia nu au acces la internet, fiind pensionari, unii neadaptaţi la acest gen de comunicare. Propunem o dezbatere mai amplă, chiar sub forma unor întâlniri cu invitarea locatarilor din aceste imobile, a Primăriei generale, a Guvernului României, dar şi a Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti şi a Biroului Parlamentului European la Bucureşti.
2. Solicităm MDRAPFE prospectarea posibilităţii de cofinanţare a lucrărilor de proiecte şi execuţie prin accesarea de fonduri europene. Având în vedere că numeroase programe de ameliorare a habitatului şi îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor europeni au fost derulate în România cu fonduri europene, inclusiv pentru imobile mult mai recente (construite în ultimii 30 de ani, izolate termic cu bani europeni în Bucureşti şi probabil şi în alte oraşe)) decât cele expertizate cu risc seismic major, considerăm ca acestea reprezintă o soluţie viabilă, care ar degreva atât proprietarii, cât şi administraţia locală şi centrală de însemnate cheltuieli.
3. Actul normativ în dezbatere, dar şi cele precedente pe aceeaşi temă, ocolesc şi elimină responsabilitatea autorităţilor publice, centrale sau teritoriale, care au vândut către populaţie aceste locuinţe, după 1989, chiar dacă ele prezentau vicii ascunse. În cazul nostru, expertiza tehnică existentă arată că imobilul din Ştirbei Vodă, 16, sector 1, Bucureşti, ridicat în 1936-1937, a suportat efectele a 5 cutremure majore, catastrofale sau distructive din 1936 până în 1996, când am cumpărat apartamentul de la Primăria Municipiului Bucureşti, reprezentată prin mandatar SC Herăstrău Nord SA, cu sediul în Bucureşti, str. Academiei nr. 7, sector 1. Enumerăm aceste cutremure menţionate în raportul tehnic întocmit de Primăria Generală cu mult înainte de a cumpăra noi apartamentul: Cutremurul din 10 noiembrie 1940, 7,4 magnitudine, 4 martie 1977, extrem, 7,5 magnitudine, 30 august 1986, 7,1 magnitudine, 30 mai 1990, 6,9-7 grade magnitudine (vezi: https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_cutremure_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia ). Aceste informaţii le-am aflat mult mai târziu (după 2000), când am întocmit personal documentaţia pentru consolidare şi chiar am obţinut licitaţia la Primăria Generală pentru proiectul consolidare, dar unii proprietari s-au opus soluţiilor firmei de proiectare şi totul a rămas până astăzi la fel, adică neconsolidat.
În concluzie, va propunem includerea în Lege a următoarelor completări, după cm urmează (adăugirile în culoare diferită):
La Art. 9 - (1) litera c) se adaugă următorul paragraf, după ultimul paragraf:
"- în cazul în care locuinţele au fost achiziţionate de către actualii proprietari din proprietatea publică sau privată a organelor administraţiei publice centrale sau teritoriale (S.C. ale Primăriei Municipiului Bucureşti etc.), iar la data înstrăinării exista o expertiză tehnică încadrând respectivul imobil în clasa I de risc seismic, însă cumpărătorii de bună-credinţă nu au fost notificaţi de vânzător cu privire la respectiva expertiză în cadrul procesului de vânzare–cumparare, costurile aferente proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare pentru respectivele locuinţe vor fi suportate din fonduri publice ale autorităţii care a înstrăinat locuinţa vizată."
La art. 20, aliniat 2, după litera c) se va adăuga un nou aliniat după cm urmează:
"d) Asociaţiile de proprietari din imobilele cu destinaţia de locuinţă încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public reprezintă beneficiarul lucrărilor de proiectare şi execuţie. In cazul dezacordului privind costurile proiectării şi, respectiv, ale executării lucrărilor de intervenţie între asociaţiile de proprietari şi reprezentanţii autorităţilor publice, în condiţiile legii, asociaţiile de proprietari pot selecta oferta cea mai avantajoasă pentru serviciile necesare, cu sau fără licitaţie, în orice moment până la semnarea contractelor de realizare a proiectării şi, respectiv, executarea lucrărilor de consolidare. Asociaţiile de proprietari sunt obligate să prezinte devizele cele mai avantajoase în termenele impuse de lege. Dacă autoritatea publică a organizat o licitaţie pentru selectarea unuia sau a mai multor prestatori de servicii, asociaţiile de proprietari dispun de cel mult 60 (şaizeci) de zile lucrătoare de la data încheierii ultimei licitaţii pentru prezentarea unor devize alternative."
Art. II- (1) se modifică după cm urmează:
Art. II - (1) În cazul în care, în termenele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19.12.2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu au fost realizate măsurile de intervenţie fundamentate în expertiza tehnică sau în cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertizarea tehnică iniţială şi-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociaţiei de proprietari, o nouă expertiză tehnică a construcţiei existente în conformitate cu conţinutul cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanţată din fonduri publice.
Desigur că mai avem multe întrebări şi observaţii, dar acum vă supunem atenţiei doar câteva:
4. Cine şi pe ce bază restrânge folosirea apartamentelor din condominiumul supus consolidării pe timpul lucrărilor? Cine propune evacuarea? Nu se pot face proiecte care să prevadă ca locatarii să rămână în aceste locuinţe? Pot fi proiecte public-privat, chiar internaţionale, cu experţi japonezi sau din alte ţări cu experienţă în acest domeniu.
5. Observăm că Guvernul României iniţiază un proiect de lege, prin MDRAPFE, dar delegă responsabilitatea Primăriilor (în cazul nostru Primăria Generală Bucureşti, cea de la care am cumpărat apartamentul!). Ni se pare nejustificată această glisare a responsabilităţii de vreme ce banii nu sunt publici, ci vor fi recuperaţi de la beneficiari, adică de la proprietari care sunt în majoritate pensionari, cu pensii medii, de aproximativ 2000 lei, care nu mai au speranţă de viaţă de 25 de ani pentru a plăti aceste consolidări! Chiar dacă pentru aceste plăţi nu se percepe dobândă! Reamintim încă o dată că în Capitală s-au izolat termic blocuri întregi (citeşte îmbunătăţiri): izolări terase, închis balcoane cu termopane, schimbat geamuri cu termopane, izolat termic exterior etc. pe bani europeni! Cum este posibil ca în acest moment Guvernul României, ce se consideră de stânga, să facă un proiect de lege prin care se pune un bir uriaş pe seama unor proprietari care nu pot face faţă acestor cheltuieli? Era mai urgentă şi mai importantă izolarea termică a mii de blocuri aproape noi, construite în urmă cu 30 de ani, toate cu proprietari privaţi (şi care nu prezentau pericol public) decât consolidarea acestor blocuri – unele de patrimoniu, cm este blocul nostru, din Ştirbei Vodă, 16 sau Blocul Patria?
6. Observăm că se acordă o grijă exagerată proprietarilor care nu sunt de acord cu consolidarea şi pun astfel într-un pericol mortal vieţile colocatarilor. Vor fi evacuaţi, li se va da un spaţiu de locuit, dar nicăieri nu se propune exproprierea lor! Aceasta ar fi soluţia în cazul acestor proprietari abuzivi şi nepăsători la dreptul la securitate colectivă.
7. O problemă extrem de importantă: proprietarii vor consolidarea, dar să nu fie obligaţi să plece din aceste apartamente, să se găsească soluţii care să permită ca blocurile să fie consolidate cu standarde de locuire. De ce? Pentru că experienţe anterioare (vezi blocul de pe Brezoianu, din spatele magazinului Adam!) au arătat că firmele care consolidează de fapt devastează apartamentele. Nu mai rămâne nimic după consolidare, se fură tot: uşi, geamuri, calorifere, centrale termice, instalaţii sanitare, electrice, parchet etc., etc. Prin februarie 2016, după cutremurul din Italia – Amatrice – domnul ministru Vasile Dâncu făcea promisiuni că locatarii vor rămâne în apartamente, că aceste costuri se vor achita din fonduri publice şi aşa mai departe! Guvernul Cioloş a plecat şi iată că acest guvern, repetăm, de stânga, nu pare deloc solidar cu ceea ce declara „populist” ministrul Vasile Dâncu, care afişează şi el principii de stânga!
8. Am realizat o pagină de Facebook care sensibilizează cetăţenii şi autorităţile privind problema consolidării blocurilor cu Bulină Roşie: https://www.facebook.com/ConsolidatiBucurestii/?ref=bookmarks Intenţionăm să constituim o asociaţie Consolidaţi Bucureştii!, care îşi propune să reprezinte interesele proprietarilor din imobilele expertizate cu risc seismic major ce prezintă pericol public.
9. Nu excludem posibilitatea ca blocurile care au cu adevărat probleme grave şi nu vor mai suporta alte cutremure viitoare extreme sau devastatoare să fie demolate, să se construiască din fonduri private şi publice imobile noi, cu mai multe apartamente. O parte să fie alocate proprietarilor din aceste imobile, altele să fie vândute şi astfel constructorii să-şi obţină banii investiţi. Aceste idei le-am reiterat vreme de 17 ani, la Primăria Sectorului 1 (Chiliman), la Primăria Capitalei (Sorin Oprescu), la Ministerul Dezvoltării şi Locuinţei (diverse direcţii). Evident, nu am primit nicio soluţie, pentru că nimeni nu dorea consolidarea acestor blocuri, ci dărâmarea lor! Dar cine este noul marchiz de Pombal care să repete la Bucureşti gestul celui care a reconstruit Lisabona după cutremurul catastrofal din 1755? Cine e arhitectul care, pe urmele confratelui italian ce a dat o nouă viaţă Cataniei distruse de erupţii vulcanice şi cutremure (mai ales cel catastrofal din 11 ianuarie 1693), să propună un proiect viabil pentru Bucureşti, capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa şi cu cea mai mare densitate a populaţiei în clădiri ce stau gata să se prăbuşească?
Sperăm că toate aceste observaţii şi propuneri vor fi luate în considerare la îmbunătăţirea iniţiativei legislative având în centrul ei protecţia locatarilor din aceste clădiri cu Bulină Roşie care au fost ocolite cu bună-ştiinţă de legiuitori şi de toate guvernele postdecembriste ale României.
Cu consideraţie,
16 martie 2016, Bucureşti
Georgeta Adam
Ioan Adam
Aceasta este o listă de cutremure în România, inclusiv cutremure notabile istorice, care au avut epicentre în limitele actuale ale României sau care au provocat efecte semnificative în acest perimetru.
