16/03/2026
Am observat ceva interesant în imobiliare. Și, ca să fiu sincer, mi s-a întâmplat și mie personal.
De câte ori nu am continuat o discuție încercând să argumentez, am observat că unii vânzători nu ascultă. Unii se agață mai tare de preț decât de logică.
E absolut normal să vrei prețul maxim pentru apartamentul tău. Orice om normal își dorește asta. Problema nu apare pentru că vrei mult. Problema apare când uiți că prețul inițial e doar o ipoteză de lucru, nu o certitudine.
Pentru mine, prețul de listare este doar atât: un cârlig, o poziționare, un prim test.
După aia, piața răspunde simplu: apeluri, vizionări, oferte.
Iar feedback-ul ei e crud, dar corect.
Când ai 3 vizionări în două luni și zero oferte, nu înseamnă că piața e proastă sau că n-ai noroc. Înseamnă că îți spune ceva ce poate nu vrei să auzi.
Aici se vede diferența:
· Vânzătorul deschis întreabă: "Ce ajustăm ca să funcționeze?"
· Vânzătorul rigid răspunde: "Eu știu mai bine, așteptăm"
Primul va vinde, și adesea la un preț bun. Al doilea rămâne blocat, de multe ori luni întregi, pierzând timp și oportunități.
Nu evit oamenii care vor să obțină maxim. Îi evit pe cei care vor doar confirmare, nu strategie. Pentru că acolo, oricât aș încerca eu, vânzarea se blochează.
Prețul bun nu e cel care îți protejează orgoliul. E cel care atrage interes, creează competiție și îți dă șanse reale să vinzi bine.
Tu ce faci când realitatea nu confirmă ce ți-ai propus?