31/10/2019
CPI Cluj2019: Legi și standarde există, ar trebui cunoscute în detaliu. Situația agentului imobiliar în România și ce se face diferit în alte țări europene.
Legislație și standarde există, nu doar la nivel european, ci și în România, iar agenții imobiliari ar trebui să se documenteze mai bine, nu să plece la drum cu ideea că în țara noastră profesia aceasta nu este absolut deloc reglementată, este de părere Ioana Oltean, Managing Partner Napoca Imobiliare.
„La nivel european există standarde după care își desfășoară activitatea un agent imobiliar. Se pot citi, se pot descărca de pe internet fără nicio problemă. Standarde din punct de vedere etic, deontologic, legislativ și ca proceduri, din nou, există, dar nu sunt luate măsuri în acest sens. Dacă le urmăm, cu siguranță ne vom perfecționa foarte mult”, a declarat Oltean în cadrul evenimentului CPI Cluj 2019.
„Nu este normal ca specialiști imobiliari, pentru că asta vrem să fim sau să devenim, să nu cunoaștem aceste aspecte”, a mai adăugat Managing Partnerul Napoca Imobiliare, agenție care a câștigat, de altfel, premiul pentru „Cea mai eficientă investiție în educație în 2018” la cea mai nouă ediție a Galei Profesioniștilor în Imobiliare.
Activitatea agenților imobiliari a fost reglementată, în trecut, în România, făcând obiectul Ordonanței nr. 3/2000. Intrată în vigoare în luna februarie a anului 2000, aceasta avea la bază Uniunea Națională a Agenților Imobiliari (UNAI), iar în cadrul său existau prevederi prin care se menționa că:
dobândirea calității de agent imobiliar se putea face pe baza unui examen susținut în fața unei comisii
pentru ca o persoană să se poată prezenta la un astfel de examen, aceasta ar fi trebuit să aibă la activ un curs de pregătire pentru agenți imobiliari și să nu fi fost condamnată definitiv pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni de fals
reatestarea agenților trebuia făcută o dată la doi ani, pe baza unei verificări în domeniu, iar neprezentarea la examenul de reatestare sau nepromovarea lui ducea a suspendarea calității de agent imobiliar.
Ulterior, însă, articolele 13-32 din ordonanța respectivă, care făceau referire la modalitățile de organizare și de funcționare a UNAI, au fost declarate neconstituționale. Ordonanța nr.3/2000 a fost abrogată prin Legea nr. 581/2003.
În momentul de față, agenții nu sunt obligați prin lege să adere la o asociație sau organizație profesională în domeniu. Cu toate acestea, membrii lor urmează codul de etică sau de conduită propus de fiecare asociație în parte. Există, de asemenea, coduri de etică și de conduită elaborate și respectate la nivel de agenție.
Serviciile imobiliare sunt reglementate la nivel național, în principal, prin Ordonanța nr. 21/1992 privind protecția consumatorului (cuprinde elemente privind desfășurarea activității de intermediere imobiliară, aspecte care nu trebuie să lipsească dintr-un contract, detalii despre plata comisionului, etc.), legea publicității și Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.
Interesant de menționat este și faptul că România nu este singura țară europeană unde a existat un cadru legislativ dedicat reglementării activității agenților imobiliari care a fost ulterior abandonat. Astfel de situații au apărut și în Spania, Olanda, Polonia și Slovacia.
În Polonia, de exemplu, profesia nu mai este reglementată strict din 2014. Înainte, agenților imobiliari li se cerea să dețină cel puțin o diplomă de licență, un certificat de studii postunivesitare și un certificat care să ateste finalizarea unei perioade de practică de șase luni într-o agenție imobiliară.
▶️ Există diferențe semnificative atunci când vine vorba despre reglementările în vigoare ce privesc activitatea agenților imobiliari care profesează în diverse țări europene. În 16 state, cei care vor să lucreze ca agenți imobiliari trebuie să obțină diverse certificări, o diplomă sau să treacă un test înainte de a putea activa în domeniu. Să luăm un exemplu. În Belgia, un agent trebuie, printre altele, să obțină o diplomă de licență în imobiliare, să ia un test și să încheie un stagiu de practică de un an alături de un agent imobiliar licențiat. Întregul proces este detaliat aici.
În 18 țări este necesară o asigurare pentru cei care lucrează ca agenți imobiliari, iar în două – Belgia și Grecia – apartenența la o organizație profesională este obligatorie.
Discuția privind reglementarea și standardizarea profesiei de agent imobiliar și a serviciilor oferite de acesta rămâne de actualitate în multe state europene. Austria, Norvegia, Danemarca, Finlanda sau Suedia, se numără printre țările care susțin un cadrul cât mai strict în domeniu argumentând că astfel poate fi îmbunătățită calitatea serviciilor puse la dispoziția consumatorilor, potrivit raportului „Consumer market study on the functioning of the real estate services for consumers in the European Union”.
Text cu amabilitatea imobiliare.ro extras din “Clubul Profesionistilor in Imobiliare” editia Cluj 2019
